Daca duminica viitoare ar avea loc alegerile prezidentiale, actualul sef de stat al Romaniei, Traian Basescu, este creditat cu toate sansele sa castige un nou mandat la Cotroceni, indiferent care ar fi contracandidatul sau din turul doi, potrivit unui sondaj realizat, recent, de Compania de Cercetare Sociologica si Branding (CCSB).
Reporter: – Premierul Emil Boc, luni, la sedinta coalitiei: „Asa nu mai putem continua”. Elena Udrea, secretar executiv al PD-L: „Coalitia nu mai functioneaza si nu ne mai foloseste la nimic”. Mai exista o alianta de guvernare?
Sebastian Lazaroiu: - Exista si functioneaza. N-a cazut guvernul, coalitia e acolo, dar stiu ca premierul s-a referit la situatii care au inceput sa se perpetueze dinaintea campaniei pentru europarlamentare si anume un anumit joc al partenerilor de la PSD fata de PD-L.
- Despre ce joc e vorba?
- Aceasta delimitare continua de guvernare, care, in fond, e un joc politic si poate fi inteles. Dar când merge pâna acolo, in punctul in care acesti parteneri de la PSD nu mai sunt preocupati de problemele reale, care sunt destul de grave in momentul asta, mai ales problemele social-economice, trecem deja de o anumita delimitare politica. Jocurile politice sunt acceptabile in an electoral, dar nu trebuie sa afecteze prioritatile tarii, pe care guvernul trebuie sa le aiba tot timpul pe masa.
- Spuneti ca PSD nu mai e preocupat de problemele reale…
- Asta se vede din lucruri mici, absenta unor lideri marcanti din sedintele de coalitie, amânari, tergiversari, care toate fac parte din acest joc politic, pozitionarea pentru alegerile prezidentiale. Repet, totul e acceptabil pâna când nu sunt afectate interesele reale ale României.
Guvernul merge intr-o roata
- si sunt afectate in acest moment?
- Sunt, pentru ca ne aflam in criza. Principalul motiv pentru care s-a facut aceasta coalitie este diminuarea efectelor crizei economice, or, in acest moment, daca ai un guvern care merge doar cu o singura roata in loc de doua, sigur ca nici masurile pe care guvernul le ia nu se pot vedea. Al doilea motiv era cel de continuare a reformelor economice, unde, iarasi, PSD n-a dat senzatia ca e dispus sa mearga mai departe. S-a vazut cel putin pe cazurile din Parlament care tin de povestea cu justitia. Daca coalitia nu-si poate atinge cele doua obiective, atunci multa lume se intreaba pentru ce mai exista.
- Chiar, pentru ce mai exista, atâta vreme cât guvernul merge pe o roata care, banuiesc, e PD-L?
- in continuare lucrurile se pot rezolva prin negocieri intre cei doi parteneri de guvernare. Problema asta e ca, in ultima vreme, unul dintre parteneri nu se mai aseaza la masa, iese mai mult in presa, prin actiuni politice de tot felul, in Parlament si isi spune nemultumirile care sunt mai mult de partid de opozitie. Daca PSD se aseaza la masa si accepta sa nu duca jocul politic pentru prezidentiale atât de departe pe cât l-a dus acum, cred ca lucrurile pot functiona in continuare, evident urmarindu-se cele doua obiective cuprinse si in programul de guvernare.
Coalitia s-ar putea rupe si mâine
- Puneti acest comportament al PSD exclusiv pe seama alegerilor prezidentiale?
- Absolut si n-are rost sa ne ascundem si sa-i condamnam pentru asta. Sigur, fiecare candidat la prezidentiale are partitura lui. Situatia din tara nu este deloc roza. Unii isi asuma responsabilitatea si spera ca prin asta sa câstige capital electoral, altii fug de responsabilitate. Sunt strategii diferite, una va avea succes, alta nu. Sunt amândoua legitime, dar depinde de cât de departe duci acest joc politic, pentru ca, daca mecanismele incep sa nu mai functioneze si administratia se afla intr-un continuu blocaj si din cauza acestor dispute politice, probabil ca va fi nevoie de o regândire a actualei coalitii.
- Dupa alegerile prezidentiale sau inainte?
- Nu in functie de asta trebuie sa alegem reperul, ci momentul in care cei doi parteneri isi dau seama ca nu mai pot sta la aceeasi masa. Daca mâine e acest moment, mâine trebuie facut. Suntem intr-o situatie in care nu putem sa mai avem intârzieri. si asa suntem in intârziere in ceea ce priveste reformele.
- Exista o strategie a PD-L de a scoate PSD de la guvernare?
- Nu stiu ce strategie are PD-L in raport cu partenerul de guvernare, dar cred ca strategia este de a arata oamenilor – si asta e strategia si pentru alegerile prezidentiale – de a arata oamenilor ca PD-L isi asuma raspunderea si pentru cele bune si pentru cele rele. Mie mi s-a parut ca, in raport cu PSD, exista doar nemultumiri si cei de la PD-L incearca sa-i readuca pe cei de la PSD la masa, sa reia dialogul care s-a intrerupt de ceva timp.
Sunt posibile alte formule de guvernare si trebuie cautate
- Ce s-ar intâmpla daca ambele partide ar stabili, mâine, ca nu mai pot discuta? Cine ar pierde si cine ar câstiga din ruperea coalitiei?
- Politic, se pot calcula costuri si câstiguri. Ideal ar fi sa ramâna aceasta coalitie cât mai mult posibil si, in orice caz, pe perioada crizei economice, pentru ca in ea se gasesc reprezentate interesele a aproape 70 la suta din alegatori. De asta ei nevoie ca sa treci pentru o perioada grea de criza si ca sa faci reforme care nu mai suporta alte intârzieri. Dar, daca mentinerea ei implica costuri foarte mari, nu politice, ci pentru reforme si diminuarea efectelor crizei, trebuie gasite alte solutii.
- Ce solutii?
- in Parlament nu sunt doar PSD si PD-L, exista si alte partide, formule, si ele trebuie explorate. Dar explorarea in sine implica intârzieri si alte costuri, de timp in primul rând. Daca aceasta coalitie nu mai e posibila, ambele partide trebuie sa gaseasca formule.
- Va dori vreunul dintre partidele de opozitie sa intre acum la guvernare, dat fiind ca PNL are un candidat la prezidentiale?
- si PNL si UDMR au candidati la prezidentiale, dar ambele partide vor trebui sa arate ca sunt responsabile. Eu cred ca asta e un atu in campania pentru prezidentiale.
- Credeti ca scandalurile din coalitie si imobilitatea guvernarii se deconteaza la Traian Basescu?
- in mica masura. Nu cred ca presedintele a fost afectat, pentru ca el nu a fost parte a acestor discutii dintre partide, dimpotriva a cautat sa aplaneze conflictele.
Coalitia PSD – PNL – Realitatea TV – Antena 3
- Exista o strategie a PSD si PNL de a-i hartui pe apropiatii lui Traian Basescu? si aici ma refer la comisiile parlamentare Ridzi si Udrea?
- Cred ca exista, dar cred ca e coalitie mai larga, intre PSD, PNL, Realitatea TV si Antena 3 pentru a ataca ministrii PD-L, pentru a-i expune, sigur, in felul asta incercând sa loveasca in presedinte, care ar putea sa candideze la toamna. Se prefigureaza o asemenea coalitie cu o asemenea strategie, care se vede si in Parlament si la televizor si uneori chiar in publicatiile trusturilor respective.
- Pot sa inteleg aceasta strategie din partea PSD si a PNL. Dar ce interes au trusturile de presa sa-l atace pe Traian Basescu?
- A mai spus-o si presedintele. Cele doua trusturi sunt conduse de niste oameni de afaceri puternici care au interese politice majore. Unul dintre acestia nu si-a ascuns niciodata interesele politice si e chiar activ in politica…
- Dan Voiculescu.
- Da. Celalalt, dl. Vântu, actioneaza mai din umbra, dar asta nu inseamna ca nu are interese politice. in acest moment, interesele politice ale celor doi converg in aceasta directie, sa fie presedinte oricine altcineva decât Traian Basescu, de preferat un om pe care ei il pot controla.
- Ce au cei doi cu Traian Basescu?
- Cei doi oameni de afaceri nu au numai trusturi de presa, au o multime de alte afaceri, care, in România, au prosperat si ei spera sa prospere printr-o relatie privilegiata cu statul. Sunt niste interese economice, care se leaga de interese politice. Plus, ambii oameni de afaceri au probleme in justitie, nu stiu daca sunt vinovati sau nu, dar sunt anchetati ei sau familiile lor si, atunci, exista o presiune indirecta – nu stiu daca a existat si o cerere directa – asupra presedintelui de a influenta mersul anchetelor. El n-a raspuns in cinci ani de mandat si pe mine ma mira ca ei isi imagineaza ca ar putea sa raspunda la asta acum, la sfârsitul mandatului, dar ei au speranta ca ar putea veni cu un alt presedinte, care sa fie mai usor controlabil si care sa le rezolvele problemele, unele legate de bani, de afaceri, altele – de justitie.
- Vorbiti de doua trusturi de presa in ansamblu.
- Vorbesc de patronii lor si nu suntem atât de naivi sa credem ca ei nu influenteaza politica editoriala a posturilor TV si ziarelor pe care le au.
- Nu credeti ca, spunând asta, puneti sub semnul intrebarii credibilitatea a mii de jurnalisti care lucreaza in cele doua trusturi?
- Eu nu vorbesc deloc in general. E normal sa exista acest impuls al patronilor de presa, dar eu pun sub semnul intrebarii reactia celor care lucreaza in subordinea lor. Sunt unii care raspund la asemenea comenzi si altii nu.
- Deci cele doua trusturi nu actioneaza ca doua blocuri.
- De multe ori reusesc sa actioneze coordonat si am vazut asta din analizele de presa.
- Puteti sa ne dati un exemplu concret?
- Uitati-va, saptamâna trecuta, dupa conferinta de presa a presedintelui, la titlurile folosite de cele doua televiziuni: aceleasi titluri, acelasi tip de mesaje. Asta implica o coordonare. Trebuie sa existe un semnal, macar cu linii generale, „punctele vulnerabile sunt asta, asta, asta”, „atacati in partea asta”.
„Presa falsifica democratia”
- Credeti ca e vorba si de o coordonare intre cei doi moguli?
- Nu stiu. Sa nu simplificam lucrurile. Acesti doi, cum le ziceti, moguli…
- Presedintele le-a zis!
- Da, presedintele. Cei doi au in jurul lor o armata de oameni, de sfatuitori politici, economici, care sunt capabili sa faca o asemenea strategie si o asemenea coordonare. Pe mine nu ma preocupa asa de mult ce fac cei doi, ci reactia de jos, a jurnalistului simplu, editorialistului…
- si vi se pare ca aceasta reactie nu exista?
- Mi se pare din ce in ce mai amortita. si eu inteleg si asta, pentru ca suntem pe un fond de criza si in presa au fost restructurari, reduceri de salarii, a scazut piata de publicitate. Exista riscul ca, in aceasta perioada, sa creasca obedienta fata de deciziile patronului.
- Restructurari si reduceri de salarii se produc in multe companii private, care n-au legatura cu presa.
- E adevarat, dar presa are un rol mai special. in presa, efectul poate sa fie dezastruos in momentul in care stirile, titlurile pe care le dai reflecta doar interesele patronului si in mica parte realitatea. Presa culege informatii si incearca sa le explice. Mie mi se pare ca asta nu se mai intâmpla si ca, in ultimele luni, presa incepe sa falsifice democratia, sa falsifice opinia publica.
Tipologia ziaristului român
- Iar vorbiti, ca si Traian Basescu, de presa in ansamblul ei.
- Poate ar trebui sa facem o tipologie a jurnalistilor. Exista jurnalisti – si aici includ si analisti, comentatori si moderatori – care sunt absolut onesti. ii cunosc, sunt oameni care nu vor decât sa fie profesionisti. Sunt si oameni carora le plac foarte mult banii. Ei au primit, la un moment dat, foarte multi bani, când lucrurile mergeau bine, dupa care au inceput sa se faca reduceri de salarii. Ei nu au luat niciodata banii aia pentru ca ii meritau, pentru ca erau mari talente. Nu li s-a spus niciodata lucrul asta, dar s-a lasat sa se inteleaga ca se asteapta o anumita obedienta din partea lor. Când au scazut salariile, ei spun „Asta e o lovitura, inseamna ca nu mai sunt la fel de talentat” si au inteles ca, de fapt, obedienta le-a fost platita si asta le-a accentuat sentimentul ca trebuie sa ramâna obendienti. Exista oameni care, la un moment dat, au facut in mod corect presa, erau onesti. S-a intâmplat ceva in viata lor, in cariera lor si au devenit foarte cinici si au spus „Nu mai conteaza, si altii fac asta, o sa iau bani mai multi. O sa-mi falsific convingerile, opiniile si o sa spun ce vrea patronul”. Exista oameni care au sotii, familii, prieteni care sunt arondati pe lânga ministere, partide si, la fel, li se pare ca trebuie sa proteje un anumit partid si sa le critice pe altele.
- si nu sunt predominanti jurnalistii onesti?
- Din pacate, si imi asum ce spun acum, ponderea jurnalistilor onesti e foarte mica, din ce in ce mai mica. De aceea, presa in ansamblu, pentru ca presa e un actor colectiv, incepe sa falsifice democratia din România. inteleg ca sunt alegeri prezidentiale si unii dintre mari patronii de presa incearca sa-si puna ei presedintele si sa diminueze sansele actualului presedinte cu care n-au avut o relatie stralucita din punctul lor de vedere si pun toate tunurile pe presedintele in functie si pe apropiatii lui. si asta n-ar fi o problema, dar când vezi cum ii menajeaza pe ceilalti, pe cei de la PSD… Mi se pare ilustrativ felul in care presa a tratat cazurile Nemirschi si Ridzi. Cazul Ridzi a fost reflectat mult mai mult.
Comportamentul perfect al lui Basescu si PD-L in cazul Ridzi
- Poate ca acest caz Ridzi este mai spectaculos, pentru ca dna Ridzi este un apropiat al presedintelui, care a câstigat in 2004 si a insistat in cei cinci ani de mandat pe lupta impotriva coruptiei. si iata ca un apropiat al presedintelui apeleaza la practici pe care acesta le-a condamnat.
- Eu m-am gândit ca presa e interesata de cum se cheltuie banul public si de posibile situatii de coruptie. Nu vad de ce trebuie sa pui reflectorul pe Monica Ridzi si mai putin pe Nemirschi. Nu am inteles ca presa trateaza cazurile in functie de care e mai spectaculos. Dar, mie mi se pare ca si presedintele si PD-L s-au comportat perfect in cazul Ridzi. Nimeni n-a aparat-o, n-a iesit nimeni sa spuna „E total nevinovata, nu va atingeti de ea”. PD-L a acceptat comisia de ancheta, un gest de maxima deschidere. in momentul in care au aparat clar semne ca acolo sunt nereguli, si-a dat demisia si cred ca si ea a actionat corect atunci. PD-L a votat in Parlament pentru inceperea urmarii penale. Ar trebui luat cazul Rdizi ca exemplu pentru cum ar trebui sa se intâmple lucrurile in politica româneasca când ai un om suspectat de coruptie, abuz in serviciu sau altceva.
Tolontan isi ia informatii despre Udrea din trustul Intact
- Vi se pare corect si comportamentul Elenei Udrea, care l-a acuzat pe Catalin Tolontan ca a pornit investigatia in cazul Ridzi pentru ca avea un interes personal de afaceri?
- Eu nu stiu de discutia asta. Eu vreau sa spun altceva. Dl. Tolontan, pe cazul Ridzi, a facut o investigatie absolut onesta, a avut informatii, le-a pus cap la cap in mod onest. Demersul lui s-a politizat ulterior, nu din vina lui, partidele si televiziunile au sarit, si a intrat in acest mare malaxor politico-mediatic si a fost practic transfigurat, mutilat cu totul.
- Nu mi se pare deloc mutilat. Investigatia ramâne.
- Da, a fost o investigatie onesta, asta am si spus. Dar, de la o investigatie onesta, totul s-a transformat intr-un circ politico-mediatic in jurul acestui caz. inteleg jocul politic al adversarilor, dar nu inteleg complicitatea asta intre unele partide si unele trusturi de presa. Dl. Tolontan intra pe un alt caz unde, evident, nu are informatii de acelasi tip.
- De ce evident?
- Toate informatiile alea erau publicate pe site-ul ministerului. Banuiesc ca informatiile din primul caz i-au venit din MTS, nu erau publice, erau informatii pe care le-a obtinut, erau de o anumita gravitate, ceea ce nu mi se pare similar si in cazul Ministerului Turismului. Acolo, dl. Tolontan ia niste informatii de pe site-ul ministerului si cred ca isi mai ia unele informatii din trustul unde lucreaza, pe care trustul oricum le da. si sunt informatii de tipul: „Croatia a cheltuit atâtia bani pe 800 de spoturi, România a cheltuit mult mai mult pentru mai putine spoturi”. S-a terminat comparatia si „ce s-a intâmplat cu banii, ce e aici, e un interes”. Nu spune nimeni ca, pentru a face o comparatie, trebuie sa vedem Croatia de cât timp are contract cu Eurosport, când au fost difuzate clipurile, in prime time si asa mai departe.
- Vedeti o conspiratie politico-mediatica si in ceea ce o priveste pe Elena Udrea?
- in cazul ei, mie mi se pare destul de clar ca e construit mai mult pe similaritate cu cazul Ridzi. Sunt foarte multi ministri care au cheltuit bani pe publicitate si trebuie vazuti cum au fost cheltuiti acesti bani, unde au ajuns ce s-a platit cu ei.
- Doamna Udrea a platit diurne pentru ziaristi.
- Am inteles ca era o practica mai veche, incorecta. Orice forma sub care apar plati pentru jurnalisti, pentru media, e periculoasa pentru relatia intre politic si mediatic. si asta s-a vazut cel mai bine in contractele de la MTS. Din pacate, ce n-am vazut in perioada asta a fost o dezbatere in presa despre responsabilitatea presei, despre cei care au primit bani, nu cei care au luat diurna, ci acei bani care ajuns la anumite trusturi de presa de la MTS si care au fost luati cu multa voiosie.
Basescu poate câstiga si fara presa ostila
- Credeti ca Traian Basescu poate câstiga prezidentialele, daca va candida, in conditiile ostilitatii trusturile de presa de care vorbeati?
- Din fericire, din ce in ce mai multi oameni inteleg interesele patronilor de presa. Chestiunea asta ca cei care vorbesc astfel despre media o decredibilizeaza eu nu cred in ea. Media se decredibilizeaza singura. Numai daca il crezi tâmpit pe omul care se uita la televizor si care vede ca in fiecare zi il toci pe Traian Basescu la televizor si stie ca patronul tau este un advsar declarat politic al presedintelui, omul ala nu e tâmpit sa nu inteleaga ceea ce se petrece la televizor. De aia audientele ne pacalesc. si eu ma uit la genul asta de emisiuni. Nu se uita numai oameni care au acest gen de convingeri, care pot fi si convertiti de partea cealalta. Sunt oameni care inteleg foarte bine de ce un anumit post de televiziune prezinta doar stiri negative despre presedintele Traian Basescu. Din punctul asta de vedere n-am neaparat o teama. Sincer, ma tem de falsificarea democratiei.
- Când va anunta Traian Basescu daca va mai candida sau nu?
- Greu de spus, sigur inainte de a incepe campania electorala.
„Nu cred in varianta Oprescu independent”
- Sorin Oprescu a anuntat ca ia in cacul candidatura la alegerile prezidentiale. Cât de tare incurca acest anunt calculele pe care si le-au facut candidatii?
- E destul de greu de spus in momentul asta, pentru ca sunt foarte, foarte multe necunoscute. in primul rând, cum va candida.
- Ca independent.
- Asa a spus el acum. Acum trei zile a spus ca nu candideaza. A zis ca vrea independent, s-ar putea sa nu mai vrea independent, s-ar putea sa vrea sa aibe un partid, sau poate doua sau trei partide politice in spate si sa negocieze cu aceste partide. Nu putem exclude formula asta. Nu putem fi naivi. Nu cred ca dl. Oprescu n-a luat inca hotarârea, o ia in calcul, spune ca trebuie sa se gândeasca, ca e o decizie de viata dar a stabilit sigur ca e independent. Nu cred ca asta e o decizie. si dânsul stie ca e foarte dificil in tara – in Bucuresti e mai usor – sa faci abstractie de masinaria de partid care sta in spatele fiecarui candidat. Poti sa ai foarta multa simpatie a oamenilor, dar pâna a o converti in voturi e o distanta foarte mare. N-as lua in calcul varianta Sorin Oprescu independent.
Presedintele nu e afectat electoral de scandalurile Ridzi si Udrea
- Ca sociolog, cum explicati scaderea lui Traian Basescu in sondaje?
- Scaderea de la inceputul anului e datorata in primul rând crizei economice si efectelor ei. Oamenii au vazut ca unii dintre ei, dintr-o data, traiesc mai rau, sunt disponibilizati. Sigur ca se oamenii uita spre presedinte si când le e rau si când le e bine, presedinte care nici macar nu s-a dezis de actualul guvern si cred ca a procedat corect.
- L-au afectat cazurile Ridzi si Udrea?
- Niciun fel de mici sau mari scandaluri de presa nu l-au afectat si se vede asa de bine acest lucru in sondaje!
- Cât de jos poate ajunge popularitatea lui Traian Basescu?
- Va fi greu sa coboare din banda lui 35 – 40 la suta si, daca va candida, exista posibilitatea sa creasca. Deocamdata, presedintele nu si-a anuntat candidatura.
Geoana, preferatul mogulilor
- Spuneati mai devreme ca mogulii si-ar dori un alt presedinte. Care dintre candidati ar fi preferatul lor?
- Realitatea TV il sustine pe Mircea Geaona si am vazut in presa relatari despre intâlniri frecvente intre dl. Vântu si dl. Geoana, iar Antena 3 e ceva mai radicala, ar prefera orice alt candidat. E atât de pornita impotriva lui Traian Basescu, incât i-ar conveni si Crin Antonescu si Mircea Geoana si Sorin Oprescu. in mintea patronilor de acolo, nu poate fi mai rau decât cum e cu Traian Basescu.
- Din ce spuneti, Geoana are sansele cele mai mari sa fie sustinut de cei doi moguli?
- Da, dar nu stiu cât de mult ii foloseste.
Presedintele are meritul politic pentru raportul pe justitie
- Presedintele s-a intâlnit cu factorii implicati in problemele justitiei. Pâna la urma, cui ii apartin meritele pentru aspectele bune ale raportului pe justitie si cine e de vina pentru cele rele?
- Daca te uiti in raport, vezi ca anumite institutii sunt prezentate in context pozitiv – Parchetul general, DNA, Guvernul – si câteva institutii mentionate in context negativ – Parlamentul si iCCJ. CSM e undeva intre. Responsabilitatile institutionale pot fi vazute imediat. Nu poti sa consideri Parlamentul responsabil pentru criticile din raport, acolo e vorba de doua dosare blocate de un partid.
- PSD si Adrian Nastase.
- Da. E vorba de dosare blocate de PSD, politic e responsabilitatea lor. Institutional, e responsabilitatea Parlamentului. Daca ne uitam la institutiile mentionate pozitiv, sigur ca in spatele lor, intr-un fel sau altul sta presedintele, care a insistat de cinci ani sa exista o anumita constanta, sa nu mai facem schimbari, sa existe un anumit gen de responsabilitate. Politic, meritul este al presedintelui, institutional, meritul este al lor.
Ecaterina Andronescu a vrut sa arate ce mare reformista e
- Poate presedintele iesi sifonat ca imagine din cauza scandalului „Spiru Haret”, pentru ca a parut ca tine partea universitatii si blameaza un ministru care vrea sa faca ordine?
- A fost o mare eroare de interpretare a presei, care a extras doar partea in care presedintele a spus ca exista interesul celor de la stat impotriva celor de la privat. Dar a mai spus ca ceea ce se intâmpla la „Spiru Haret” se intâmpla si la universitatile de stat. Problema e a intregului sistem de invatamânt. Hai sa nu rezolvam pompieristic, sa luam doar un caz! Doamna ministru a avut pe masa legile educatiei si stie foarte bine ca problema „Spiru Haret”, despre care a discutat mai demult cu presedintele si i-a spus s-o rezolve, dar nu cum a vrut s-o rezolve, deci avea cartoful fierbinte cu legile educatiei si a zis sa arat „ce mare reformista sunt eu” si a pus toate tunurile pe „Spiru Haret” taman când era si admiterea, sa arate cum face ea reforma in sistem. Asta mi se pare ingrijorator, ca d-na Andronescu stia ca „Spiru Haret” e doar un caz. De ce nu are o abordare corecta fata de tot sistemul si nu rezolva problemele din tot sistemul? Solutia este pachetul de legi asupra caruia au cazut de acord toti actorii politici si sociali. Ele au rezultat dupa trei ani de munca, de consultari, s-a semnat un pact al educatiei. Tot timpul a existat o consultare pe acest pachet de legi.
sursa: www.gandul.info
Ministrul Turismului, Elena Udrea şi-a reluat pe blog meciul cu redactorul şef de la Gazeta Sporturilor care a acuzat-o recent că l-ar fi ameninţat că-l va lucra informativ pentru dezvăluirile de presă făcute în cazul său şi al fostului ministru al Tineretului şi Sportului, Monica Iacob Ridzi. Într-o nouă postare, Udrea susţine, ironic, că Mircea Badea este sursa care ar fi ajutat-o "informativ" pentru a pune din nou sub semnul întrebării adevăratele motivaţii ale jurnalistului şi implicaţiile financiare în efectuarea acestor anchete de presă.Sub titlul, "Tolo, lucrat informativ pe canalul Felix", ministrul Turismului recunoaşte că s-a întâlnit pe holurile Parlamentului cu Tolontan, dar susţine că nu l-ar fi ameninţat, ci doar i-ar fi reproşat că nu permite postarea unor comentarii ale ministerului pe blogul său.
"Am avut ieri o întâlnire, pe holurile Parlamentului, cu un ziarist care se pretinde mare deontolog, Cătălin Tolontan. I-am reproşat acestuia faptul că nu permite postarea, pe blogul său, a comentariilor de corectare a informaţiilor eronate pe care le vehiculează. După ce încercasem, de mai multe ori, să postăm, în numele ministerului, rectificări la lucrurile neadevărate spuse despre instituţia pe care o conduc", scrie Udrea.
Cu doar o seară în urmă, redactorul şef de la Gazeta Sporturilor îl acuza pe ministrul Turismului, în cadrul unei emisiuni televizate, că l-ar fi ameninţat pentru dezvăluirile publicate cu privire la contractele de la acest minister şi de la MTS.
"I-am zis domnului Tolontan că, dacă se bazează pe zvonuri în demersul pe care îl face, la fel de adevărat este şi că, în presă şi în mediul politic, circulă zvonul că dumnealui ar fi avut un interes direct pentru o firmă apropiată domniei sale, interesată să obţină un contract de tipărituri de la stat. După asta, domnul Tolontan a afirmat la Realitatea TV că l-aş fi ameninţat ca îl lucrez informativ… Poate unii chiar ar fi crezut daca nu aş fi intervenit eu, în direct, şi aş fi explicat ceea ce s-a întâmplat cu adevarat. Marele deontolog nu m-a contrazis. Dar titlurile curg, ba chiar am auzit o distinsă doamnă de la PSD că m-aş folosi de servicii secrete în aşa-zisă luptă pe care aş purta-o cu domnul Tolontan", şi-a prezentat Udrea propria versiune a discuţiei purtate cu Tolontan.
Ironică, Udrea a susţinut că sursa sa a fost Mircea Badea, coleg de trust al lui Tolontan. Ea a făcut referire la o remarcă din cadrul unei emisiuni de la Antena 3, prin care Badea punea sub semnul întrebării motivele pentru care proprii săi colegi de breaslă şi de trust au declanşat ancheta la nivelul Ministerului Tineretului.
"O să îmi dezvălui sursele care m-au ajutat să îl "lucrez informativ" pe ilustrul jurnalist sportiv. Marturisesc ca informaţiile mi-au parvenit prin intermediul colegului acestuia de trust, Mircea Badea, care afirma, acum o saptămână, la Antena 3: "Se aude ca ancheta deontologilor de la Gazeta Sporturilor in cazul Monica Ridzi a fost realizată pentru că ministrul tineretului si sportului nu a vrut să le dea bani celor de la GSP. Am auzit acest zvon de mai mult timp, dar nu i-am dat crezare. Acum când văd cum se comportă cei de la GSP încep să dau crezare acestei idei". Ceea ce era de demonstrat a fost demonstrat" conchide Udrea citându-l pe Badea.
În prezent, ministrul Turismului face obiectul anchetei unei comisii parlamentare votată luni de către deputaţi, după ce jurnaliştii de la Gazeta Sporturilor au publicat o serie de informaţii despre diurnele plătite de Ministerului Turismului jurnaliştilor din banii publici pentru deplasările din străinătate.
Sursa: antena3.ro
De cele mai multe ori ne dăm seama că ceea ce se petrece în ţărişoara noastră dragă şi scumpă nu are să se îndrepte niciodată. Şi cu toate acestea sperăm ca într-o bună zi totul va reveni la normal. Un normal care nu ştim cum arată, doar îl pipăim în vizitele noastre din statele vest-europene. Totuşi, ne este greu să nu îl recunoaştem la ei şi să ni-l dorim la noi. Este inevitabil să nu oftezi şi să îţi spui: „în România nici în 50 de ani nu o să se întâmple aia, aia sau aialaltă”. Orice subiect ai deschide în discuţia cu un vestic eşti victimă sigură. Normalul la noi lipseşte din orice domeniu. Nici presa nu mai este normală. De ceva timp intru pe Gazeta Sporturilor să văd cât de cretin poate fi jurnalistul român. Nici nu stau la discuţii, am o ţintă clară şi nu poposesc mai mult de câteva secunde cât să citesc pe diagonală ce mai scrie Cătălin Prostovan, acest „geniu” al presei româneşti. Altfel, nu dau 2 lei pe GSP ăsta, nici pe ziar şi nici pe televiziunile lor de apartament. În fine...
Acest monstru (s)acru al jurnalismului românesc, cu simţ justiţiar, ne sugrumă cu frustrările sale în fiecare zi şi uite aşa „numeroşii” cititori marca GSP se transferă la ProSport. În încercarea sa de a „scăpa” România de corupţie, a reuşit să îşi prindă urechile alea mari în sita deasă a iubitorului de sport care în loc să citească un editorial sportiv de calitate, dă de politică (de parcă nu e sătul de la TV). Tolontane, Tolontane, ţi-am mai spus să te ţii de sport şi să laşi politica. Cazul Ridzi se îngroapă uşor, uşor şi tu încă mai scrii despre acest episod? Trebuie să fii nebun sau posedat de Voiculescu!
În scurtele discuţii cu prietenii am aflat câta lăchioiu cu fistă eşti, dragă Tolo. Cum mă, tu un jurnalist de calibru ai ajuns să îţi editezi comentariile? „Ia să vedem, ăsta îmi place, ăsta nu-mi place, ăsta ar cam trebui să sune aşa, pe ăsta îl şterg de tot”, cam asta îţi spui, ah? Păi bine mă, deontolog urechios, nu am învăţat noi că fiecare are dreptul la o opinie, indiferent de natura ei? Am înţeles, dar dacă ai lipsit la acest curs pune mâna de fă-ţi un xerox, apoi pune-te cu burta pe carte, măi ziaristule care eşti tu ziarist.
Pe sistemul „ce e bun dă-mi mie, ce nu păstreazăţi-l ţie” Prostovan reuşeşte să facă o selecţie bună asupra comentariilor de pe blogul său. Păcat că nu este corect şi încalcă dreptul unui cititor, împidicându-l să îşi expună propria opinie vis-a-vis de un subiect sau altul.
Miercuri, PNL a cerut înfiinţarea unei comisii parlamentare de anchetă a ministrului Turismului pe motiv că situaţia Elenei Udrea este mai gravă decât cea a Monicăi Iacob Ridzi.
În replică la solicitarea PNL, ministrul Turismului susţine că "nu are nevoie ca această bătălie politică să afecteze turismul românesc". Astfel, ministrul a făcut un apel ca turismul din România "să fie lăsat în pace".
Sursa: realitatea.net
Membrii din conducerea PNL, parlamentarii şi preşedinţii de filiale ai partidului sunt nevoiţi să cotizeze în campania prezidenţială cu sume variind între 10.000 şi 30.000 de euro. Potrivit unor surse liberale citate de Mediafax, propunerea a venit, miercuri, la şedinţa BPC, din partea vicepreşedintelui Daniel Chiţoiu, o decizie finală urmând a fi luată la viitoarele reuniuni ale liderilor.
Chiţoiu le-a prezentat colegilor un tabel cu sumele pe care ar trebui să le aducă fiecare. „Chiţoiu a venit cu nişte propuneri, pe care unii şefi de filiale şi membri BPC le-au contestat. Astfel, un preşedinte de filială şi un vicepreşedinte ar trebui să aducă contracte de sponsorizare în valoare de 25.000 de euro, prim-vicepreşedintele ceva mai mult, iar parlamentarii ceva mai puţin. E o propunere pe care o vom analiza fiecare în parte şi vom lua o decizie sau vom veni cu contrapropuneri lunea viitoare. Nu am stabilit nimic azi în BPC. Ar trebui aduse sume între 10.000 şi 30.000 de euro”, au declarat sursele citate. Conform acestora, unii liberali au protestat, Chiţoiu propunând atunci „de la preşedinţi de filiale în jos contribuţiile să se îndrepte spre organizaţiile locale, iar de la membrii BPC în sus-vicepreşedinţi, parlamentari, să se stabilească contribuţii care să fie negociate cu fiecare în parte în viitoarele şedinţe ale BPC”. "Ne confruntăm cu o lipsă acută de fonduri. Nu mai suntem la guvernare şi sponsorii nu se mai înghesuie. Dar trebuie să ne mobilizăm să obţinem sponsorizări pentru campania lui Crin. Nimeni nu poate fi obligat să aducă o anumită sumă, dar fiecare trebuie să aducă sponsorizări", au menţionat aceleaşi surse.
Sursa: gandul.info
Viaţa politică nu trezeşte interesul românilor. O arată un sodaj de opinie realizat de BCS în perioada 9 –16 iulie 2009. La întrebarea "Cât de mult vă interesează viaţa politică din România?", 43,5% dintre persoanele intervievate au răspuns că sunt interesate "destul de puţin", 27,5% foarte puţin/deloc. Doar 6% dintre cei care au răspuns sunt foarte interesaţi de viaţa politică românească, iar 21,5% sunt interesaţi.
40% din populaţia cu drept de vot va merge la scrutinul prezindeţial din toamnă, iar 35,2 procente spun că probabil că vor vota, conform BCS. Doar 10,4% dintre persoanele intervievate au declarat că nu vor merge să voteze la alegerile prezindeţiale, iar 9% spun că probabil nu vor vota. 5,4% din respondenţi nu au decis ce vor face.
Preşedintele Traian Băsescu rupe tăcerea în privinţa Universităţii „Spiru Haret”, declarând că întreaga problemă are loc pe fondul unei lupte purtate de Ministerul Educaţiei în detrimentul învăţământului privat „Este vorba despre o luptă dusă de cei care vor să diminueze învăţământul privat, pentru că pâinea şi cuţitul se află în mâna celor de la stat, iar pe de altă parte, o luptă pentru blocarea modernizării sistemului de învăţământ dusă în tandem de sindicate şi Ministerul Educaţiei. Învăţământul de stat are aceleaşi hibe ca cel privat. Ceea ce vedem este rezultatul luptei unor interese ale învăţământului de stat în detrimentul învăţământului privat”, a spus Băsescu precizând că „M-aş bucura dacă guvernul va lua taurul de coarne”.
nu trebuie sa sufere. Altfel spus, lasati-i in pace sa dea diplome. Interesele PSD in zona sunt mai mult decat evidente. Natura deciziei care trebuie luata in cazul Universitatii 
Preşedintele Traian Băsescu a fost huiduit îndelung, sâmbătă, la Universitatea de Vară "Tusvanyos" când a vorbit despre autonomia locală care trebuie să fie la fel "la Odorhei şi la Tulcea" şi când a citat din Constituţie despre caracterul naţional, suveran şi independent al României.În timp ce şeful statului se adresa participanţilor la dezbateri, aceştia au ridicat hârtii pe care scria "autonomie".
Traian Băsescu a spus, în discursul său, că este nevoie de o modernizare a Constituţiei, a instituţiilor statului şi de creştere a nivelului de autonomie în fiecare localitate din România.
"Avem nevoie de creşterea nivelului de autonomie a tuturor localităţilor din România, cu un singur amendament, egală autonomie la Odorheiu Secuiesc, ca şi la Tulcea şi la Caracal. În mod egal, români, maghiari şi romi au nevoie de creşterea nivelului de autonomie şi de mai multă libertate în a-şi decide viitorul. Mi se pare deplasată ambiţia ca autonomia trebuie să fie doar pentru unii", a precizat şeful statului.
"Faptul că procesul de creştere al autonomiilor administraţiei publice este lent mă întristează. Dragii mei, şi cei care aveţi foaia pentru autonomie în mâini, şi cei care nu o aveţi, înţelegeţi odată că autonomia e necesară tuturor. Aşa cum o familie trebuie să fie autonomă în propria casă fiecare comunitate are dreptul să se implice în rezolvarea problemelor specifice", a spus Băsescu.
El le-a spus celor care l-au huiduit că, dacă vor mai fluiera, le va mai spune încă o dată ce afirmase.
"Pentru cei care văd în autonomie introducerea paşaportului pe teritoriul României, vă spun că este o viziune greşită. Nu voi ezita să vă spun că niciun politician român nu va încălca sau negocia Constituţia României", a spus el.
Băsescu a citit articolul 1 din Constituţie, potrivit căruia România este stat naţional, suveran, independent şi unitar şi, deşi a fost huduit, l-a recitit de mai multe ori.
Elena Băsescu a fost votată ca membru titular în comisia parlamentară pentru Comisia pentru ocuparea forţei de muncă şi afaceri sociale, Gigi Becali pentru cea pentru comerţ internaţional, Vadim Tudor pentru cultură şi educaţie, iar Monica Macovei pentru control bugetar, dar şi pentru justiţie, conform NewsIn.Parlamentul European a votat ieri componenţa comisiilor parlamentare permanente pentru următorii doi ani şi jumătate, informează Biroul de Presă al PE, care prezintă lista membrilor titulari din România în aceste comisii. Deputaţii români titulari în Comisia pentru afaceri externe (AFET), care are 76 membri, sunt Norica Nicolai (ALDE), Ioan Mircea Paşcu (S&D), Cristian Preda (PPE) şi Adrian Severin (S&D). Paşcu este propus şi ca vicepreşedinte al Comisiei. Alegerea vicepreşedinţilor are loc joi şi luni, în cadrul reuniunilor constitutive ale comisiilor. De asemenea, Nicolai este propusă ca vicepreşedinte al subcomisiei pentru securitate şi apărare (SEDE) a AFET. László Tokes (PPE) este membru al subcomisiei pentru drepturile omului (DROI).Din Comisia pentru dezvoltare (DEVE), care are 30 membri, face parte Corina Creţu (S&D), care este propusă ca vicepreşedinte.George Becali (NA) şi Iuliu Winkler (PPE) fac parte din Comisia pentru comerţ internaţional (INTA), care are 29 membri. Comisia pentru control bugetar (CONT), cu 29 membri, îi are în componenţă pe Cătălin Sorin Ivan (S&D) şi pe Monica Luisa Macovei (PPE). Elena Băsescu (PPE), Rovana Plumb (S&D) şi Traian Ungureanu (PPE) sunt membri ai Comisiei pentru ocuparea forţei de muncă şi afaceri sociale, care are 50 de membri.
Adriean Videanu apreciaza gestul Monicai Iacob Ridzi de a demisiona de la conducerea Ministerului Tineretului si Sportului, dar se si intreaba retoric cine va plati daca se va dovedi ca nu a fost o frauda. 
Preşedintele Traian Băsescu a declarat, miercuri, la Praga, într-o întâlnire cu reprezentanţii comunităţii româneşti, că, din punctul său de vedere, dacă s-ar discuta vreodată de unirea României şi R.Moldova, aceasta se poate întâmpla doar atunci când cetăţenii ambelor ţări vor dori acest lucru.
Răspunzând unei întrebări, Băsescu a spus că România nu şi-a propus să introducă în peisajul european elemente care să stimuleze nerespectarea frontierelor de stat, aşa cum ele au fost stabilite după al doilea Război Mondial.
"În schimb, avem şansa Uniunii Europene. De aceea este tot efortul nostru de a mutaRepublica Moldova, din punct de vedere al perspectivei europene, în grupul ţărilor din Balcanii de Vest", a adăugat el.
El a explicat că, odată cu intrarea în UE, drepturile între cetăţenii Românei şi cei aiR.Moldova se uniformizează. "Suntem în aceeaşi familie", a menţionat preşedintele Băsescu.
"Dacă discutăm de unire vreodată - şi eu nu am fariseismul de a nu ponunţa acest cuvânt - vă pot spune că punctul meu de vedere este că acest lucru se poate întâmpla doar atunci când cetăţenii ambelor ţări vor dori acest lucru. Am răspuns filosofic", a conchis el.
Sursa: mediafax.ro
Presedintele sustine ca a vazut de Ziua Tineretului "acelasi film urat" de la campania pentru europarlamentare in care televiziunile comerciale au anuntat ca difuzeaza clipurile electorale pe gratis, acoperind astfel "o intelegere murdara dintre politic si doua trusturi de presa".
Presedintele a tinut sa explice, cu ocazia investirii noului ministru al Tineretului, dupa demisia Monicai Iacob Ridzi, ca aceasta remaniere are cea mai urata motivatie pe care a intalnit-o in timpul mandatului sau - "o batalie teribila pentru banul public si dusa de mass-media si oameni politici slabi care pun la dispozitia mass-media bani publici".
"Cazul Ridzi este doar varful aisbergului, foarte multa lume s-a intrebat de ce tace presedintele de la izbucnirea scandalului si pana acum. Exista oameni chiar in aceasta sala care va pot confirma ca optiunea mea a fost remanierea imediata, cand am inteles ce s-a intamplat de fapt inainte sa apara dezvaluirile presei", a sustinut seful statului, potrivit NewsIn.
Basescu a explicat ca de Ziua Tineretului a vazut acelasi "film urat" care s-a derulat si in campania pentru europarlamentare, "in care dintr-o data televiziunile comerciale anuntau ca difuzeaza gratuit clipurile candidatilor la europarlamentare".
"Sigur ca nu se transformasera peste noapte nici domnul Vantu, nici domnul Voiculescu in samaritean, sau samariteni, pur si simplu era expresia intelegerii murdare intre politic si doua trusturi de presa: . Filmul a continuat si de Ziua Tineretului", a explicat presedintele.
De altfel, seful statului a tinut sa precizez ca s-a decis sa spuna aceste lucruri acum pentru ca daca o facea mai devreme ar fi putut naste speculatii.
Mai mult, presedintele a declarat ca pe data de 29 mai, cand a aflat ca trusturile de presa au luat "decizia eroica sa transmita gratuit oricate spoturi ar da partidele aflate in campanie", i-a rugat pe cei responsabili de campania fiicei sale, Elena, sa inceteze imediat difuzarea oricarui clip electoral. "Intelesesem deal-ul -si fiica mea, alaturi de alti politicieni, ar fi trebuit sa mearga ", a marturisit seful statului.
Sorina Plăcintă are 44 de ani, a absolvit Facultatea de Chimie Textilă şi Facultatea de Drept şi este căsătorită cu un suedez. Sorina Plăcintă este senator PD-L de Vrancea şi se află la primul mandat în Parlamentul României.
Deşi cariera sa politică este abia la început, Sorina Plăcintă este un om de afaceri de succes.
În ceea ce priveşte activitatea parlamentară, Sorina Plăcintă nu a impresionat până acum. În prima sesiune legislativă nu a depus nicio iniţiativă legislativă şi nu a luat niciodată cuvântul în plen la dezbateri. A avut doar 6 întrebări şi interpelări şi 12 declaraţii politice.
Sorina Plăcintă stă foarte bine la capitolul avere. Potrivit declaraţiei publicate pe site-ul Senatului, Plăcintă deţine două terenuri intravilane în Focşani şi patru case de locuit, dintre care una în Eleveţia. Are trei autoturisme, Skoda, Renault şi Dacia, precum şi bijuterii, tablouri şi mobilier în valoare de 800.000 de euro. Are două conturi, unul în lei, de aproximativ 1 milion, şi unul în euro, de aproape 14.000.
Anul trecut a ridicat dividente de aproape 2 milioane de lei din acţiunile deţinute. De altfel, este un om de afaceri de succes, fiind proprietara unei fabrici de confecţii la Focşani, unde creează costume pentru firme celebre.
