Arestări, demisii, bilețele roz Din punct de politic, anul 2005 a fost marcat de instabilitate politica determinata de neintelegerile din Coalitie, si de criticile dure si permanente ale presedintelui Traian Basescu la adresa calitatii guvernarii. Nu a exista o agenda politica reala, prioritatea primelor luni de guvernare fiind, mai degabă, schimbarea presedintilor Camerelor Parlamentului, ceea ce a condus la blocarea activitatii legislativului săptămîni în șir. S-a născut, de asemenea, fenomentul numit tele-justiție, adică transformarea Parchetului General si a DNA in producatori de spectacole televizate, fara rezultate concrete in lupta anticoruptie La asta se adaugă neindeplinirile angajamentelor Guvernului in raport cu FMI, Banca Mondiala si Comisia Europeana, precum si oprirea unor contracte majore ale Romaniei. Din punct de vedere economic si financiar, anul 2005 s-a caracterizat prin scaderea cresterii economice (de la 8% in 2004 la 4% in 2005), pierderea a aproape un miliard de euro venituri bugetare (prin adoptarea cotei unice de impozitare), majorari de preturi, taxe, tarife si accize si multe modificari ale Codului Fiscal. S-a mai constatat încetinirea privatizarilor, blocarea acordului cu FMI, constructia bugetara pe 2006, oprirea procesului de dezinflatie din perioada 2001-2005 si intarzieri la plata unor drepturi si obligatii legate in special de consiliile judetene. Alte probleme: lipsa unei strategii coerente in domeniul sanatatii, lipsa totala de transparenta, centralismul administrativ excesiv, hartuirea medicilor si stoparea reformei in sanatate. Evident, totul a fost "pigmentat" cu scandaluri politice: imediat după formarea Guvernului, PC a fost declarat "soluție imorală" de către Băsescu și PDL, s-a forțat demisia lui Tăriceanu și organizarea de alegeri anticipate, Patriciu a fost arestat ca o demonstrație de forță a președintelui, s-au aruncat în media bilețele roz, Gigi Becali a început să fie promovat drept nouă stea politică pe cerul prezidențial, Udrea a fost forțată să demisioneze de la Cotroceni, după alte demisii spectaculoase din același loc, PNL și PDL, din foști aliați, au devenit dușmani de moarte etc. În interiorul PNL a fost activată coloana a 5-a formată din Mona Muscă, Valeriu Stoica, Theodor Stolojan, Cristian Boureanu, Gheorghe Flutur etc, problema fuziunii dintre cele două formațiuni a fost abandonată, pînă la urmă PDL "fuzionînd" doar cu exclușii din PNL. În paralel, s-a remarcat popularitatea fulminantă obținută de Mona Muscă în sondaje, într-un moment cînd nimeni nu își imagina deznodămîntul dramatic în ceea ce o privește.
2009 - nimic nou sub soare În 2009, pînă acum cel puțin, nimic nou sub soare. Aceeași invocare a moștenirii dezastruoase, același măsuri economice haotice, aceleași scandaluri politice parcă trase la indigo după 2005. Introducerea impozitului forfetar a bulversat economia, creșterea impozitelor locale, devansarea calendarului de creștere a accizelor, tăierea sporurilor salariale ale bugetarilor ori schimbările peste noapte în ce privește fiscalitatea ori salarizarea contribuie, și ele, la tabloul general dezolant. La fel interzicerea cumularii pensiei cu salariul de catre functionarii care lucreaza in aparatul bugetar, reducerea personalului din administratia centrala cu 20% si taraganarea adoptarii masurilor anticriza. Proiectele de investiții sunt în mare întîrziere, iar încasările bugetare se prăbușesc non-stop de la debutul anului. Cel mai grav aspect, România a făcut mai multe datorii externe de la începutul anului decît în toată perioada de după revoluție, BNR aruncă sume uriașe pentru menținerea euro la cote rezonabile, iar pe piața internă se lansează exagerat de des emisiuni de titluri de stat. Se vorbește de incapacitatea achitării pensiilor și salariilor bugetarilor, în viitorul apropiat, noroc că FMI a acceptat să finanțeze, prin ultima tranșă, bugetul necesar acestor plăți. În plan social, situația e cel puțin dezastruoasă: grevele magistraților, agitația din rîndul bugetarilor, per ansamblu, și a cadrelor didactice în special, spectrul falimentului la companii precum CFR Marfă, al trimiterii în șomaj tehnic în cazul a zecii de mii de angajați și exemplele pot continua.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu