PSD – PNL – Intact – Realitatea – Caţavencu, coaliţia care sugrumă România

Asistăm de mai bine de un an la un iureş total împotriva preşedintelui şi mai nou împotriva unui Guvern care trebuie să îşi ducă la bun sfârşit atribuţiile într-o atmosferă incendiară. Fireşte, este dificil să poţi îndepărta problema pensiilor sau a salarizării atunci când eşti atacat de toţi din toate direcţiile. Suntem sufocaţi de petardele aruncate de mass-media şi de lipsa de obiectivism a celor din PSD sau PNL, însă am remarcat în câteva rânduri că cetăţeanul a început să selecteze informaţia care îi este oferită. Nu se mai lasă păcălit, nu-şi mai spală creierul şi nu mai dă doi bani pe informaţiile transmise în mod denaturat.

Din păcate, presa noastră nu mai e presă. Am ajuns, după aproximativ 20 de ani de la câştigarea libertăţii presei, să fim minţiţi chiar de către jurnaliştii care până în Revoluţie plângeau după libertatea de exprimare. Când au căştigat-o, s-a ales praful. Acum, această valoare nu mai există. Presa şi-a pierdut credibilitatea în ultimii 5 ani şi din nefericire pentru clientela lui Vântu şi a lui Voculescu nu mai poate influienţa prea mult electoratul. Jurnaliştii fac campanie electorală cot la cot cu politicienii.

Trist este faptul că niciun subiect important pentru cetăţeni nu mai prezintă interes pentru presaci. Spaţiul de emisie este rezervat atacurilor nefondate ale coaliţei PSD – PNL – Intact – Realitatea – Caţavencu, atacuri unidirecţionale. Ecranele sunt îmbâcsite de burtiere de genul: „Băsescu a făcut, Băsescu a dres, Băsescu a zis, ş.a.m.d.” Consider că trăim o dramă în momentul în care tranşăm doar domeniul politic, un subiect care a ajuns la saturaţie de foarte multă vreme. De ce să dezbatem problemele legate de educaţie, de sistemul sanitar, de investitori, de agricultură, de mediu şi altele, cu mult mai importante decât campaniile anti-băsesciene duse de anumiţi indivizi? În scurt timp o să avem parte şi prognoze meteo mai speciale, în care vom auzit tot de Băsescu. Ce ar fi dacă mâine aflăm din buletinele pentru starea vremii că va ploua din cauza lui Băsescu?

PSD şi PNL au muşcat din caşcaval

În mod normal, în România, campania electorală durează o lună de zile, indiferent de scrutin. Prezidenţialele par a fi cu moţ şi nu contează cu cât timp înainte te apuci de treabă. Geoană, de exemplu, îşi tot face campanie din luna decembrie, fără să-l deranjeze nimeni. Pentru domnia sa acest lucru constituie un avantaj, mai ales atunci când eşti slab cotat sau nu ai nimic de spus. Cu alte cuvinte, cele 3 lansări în stil pur comunist au fost degeaba atâta vreme cât cel mai bun discurs l-a susţinut Iliescu, iar cel mai aplaudat a fost Năstase. PSD-ul strânge semnături prin interprinderi, cerşind sau obligându-i oarecum pe angajaţii acestora. Fără niciun fel de îndoială, la aceste aspecte se adaugă şi efortul susţinut al mass-mediei. Practic, un candidat care îşi asigură în mod samavolnic, ca să-l parafrazez pe Iliescu, un avans şi are în continuare şanse slabe să câştige o asemenea cursă se numeşte prostănac, parafrazându-l tot pe tata Ilici.

Antonescu, acelaşi miez, dar într-o altă coajă a reuşit să fure startul campaniei cu aproximativ 6 săptămâni, distribuind încă din septembrie materiale de campanie marca PNL.

Din nefericire, ăsta este circul la care asistăm şi câteodată mai şi aplaudăm, încurajând circarii să facă şi mai multe jonglerii. Cristoiu spunea acum ceva vreme că atât Geoană şi Oprescu, cât şi Antonescu au şanse aproape egale de a intra în turul doi, iar acest lucru îi obligă să se repoziţioneze fiecare şi să iasă cumva în evidenţă. Acuzându-l continuu pe Băsescu nu vor rezolva nimic, mai ales că lumea s-a săturat de acest tertip învechit. Înţelepte vorbe. Bravo, maestre!

CRISTIAN IONUŢ BÎRDAC
Sursa: cristian-birdac.weblog.ro

Praslea cel Voinic

A fost odata ca niciodata un imparat care avea trii fişiori. Şi împăratu aşela tari rău să mai simţe, câ nu ştia cui sâ lasi împărăţia lui moşteniri. Aşe câ într-o bunâ zi îi chemă la el pi şei trii fişiori şi li spusi: Drajii tatii, io sînt bătrân di-amu şi voi sîntiţi trii. Cari s-o duşi la pretinu mieu Împăratu Verdi în ţara marijuanii legalizati şi o vini di-acolu cu o fimei di moravuri uşoari, aşela sâ-mi iei locu. Zis şî făcut. Plecă primu, da la podu di piatrî să sparie di urs aşa di tari câ scăzu sub media partiduli. Al doilia nu să sparie di urs, să sparie di cal aşe câ nu mai plecă nicâierea şi rămasi într-ali sali şinşpi proşienti (ultimili zâşeu chiar nouşpi da dracu mai ştié cari era adivăru, cî la atâţia povestitori şi dracu înşipé a si scarpina în cap). Atunşé sub masca revoluţionării, indepindenţii şî a democraţâii incoruptibili, apăru Prâslia. Nu să înfricoşă di urs la pod, ci îşi continuă drumu. Dădu pisti o albinî căzutî în datorii şi o salvă, aşiasta-i dădu o aripî sâ-l ajuti la nevoi. Mai diparti o furnicî îi deti un pişior di-al ei fiindc-o scapasi di necaz cu miliţia... mai diparti o operă di hernii pi însăşi Zâna Bunî, iar aşiasta-i dădu bagheta ei majicî!
Amu-i amu. Prâslea se întâlni cu balauru. Şi cum di fapt balauru mari era format din mai mulţi bălăuraşi mai mişi, Prâslea nu putu sî-i convingî pi toţi cî el îi bun şî driept şî şinstit. Apelă 112 şi albina îi trimisi roiu sî-l ajuti, furnica trimisi comandourli sî rupî şalili di stătiau împotrivî vitiazului, da nu reuşi nimica. Şi să întoarsi cu coada întri chişoari ca un câni batut.

Morala: A candida independent nu înseamnă a fi independent. Întotdeauna există băieţii buni, pe care i-ai ajutat sau care te-au ajutat şi cărora trebuie să le întorci favorurile, pentru că eşti în cursă pentru o funcţie care, virtual, îţi dă superputeri. În orice ai face, te loveşti, mereu, de ALTCINEVA. De asemenea, forţa nu stă într-unul singur. Dacă nu ai în spate o armată care să te susţină, eşti sortit eşecului. D-alde Prâslea apar ca ciupercile după ploaie. Unii sfârşesc chiar înainte de a ajunge în luptă (v-aţi prins, vorbesc de Radu Duda, care s-a dat pe faţă şi a îndemnat puţinul electorat pe care-l avea să voteze pe Crin).
A fi independent fără a fi notoriu (în adevăratul sens al cuvântului) este egal cu zero. Deunăzi dau peste un site al unuia, Doru Iorga. Cum să am eu încredere în unul de care dracu' a auzit, de care nu ştiu ABSOLUT nimic decât din ce minte într-un sit făcut naşpa şi despre care nimeni nu îmi poate confirma că este în stare de ceva. Astăzi, după o pauză de câteva zile, revin curios pe blogul lui Cristi Şuţu şi văd că a mai răsărit unu'. Gheorghe Piperea, zis şi Dolofanul (credite lui Cristi Şuţu pentru această denumire, n-am avut de unde s-o verific). Şuţu dă link. Mă bag. Site de candidatură în toată puterea cuvântului. Program politic marfă, în zece puncte, alte soluţii pentru ieşirea din criză, etică, newsletter, donaţii, formular de strângere de semnături downloadabil... ce să mai... STOP! Bă, băiatu, tu cine dracului mai eşti. Ţop sus, meniu site, găsesc categoria "Despre". Îmi frec mâinile, crezând că voi găsi vreun CV de 7 pagini, cu diplome si certificari de la ţuşpe mii de universităţi şi instituţii. Canci! Şaptişpe rânduri despre el (esenţialul, profesor la Drept, UB, patron de firmă de avocaţi şi cam atât). Restul, rahaturi despre clasa politică românească de care oricum eram sătul. Poftim cultură! Mă băiatu, votu' meu nu-l dau nici în vânt, nici la mişto. Aşa, de-al dracu! Tu nu acorzi încrederea ta unuia despre care ştii de ce e-n stare? Te mai lauzi că eşti şi profesor de drept.
Despre doctor nu pot să spun prea multe că (încă) nu şi-a anunţat candidatura. Pot să spun că ulciorul nu merge de două ori la apă. Eşti notoriu, da' ne-am ars o dată cu domnia ta şi ne-a ajuns. Iar pentru ştiinţa ta, în continuare, pot să-ţi spun că de la voturile ardelenilor poţi să-ţi iei pa-pa! Te-ai plâns că pesedeu nu te-a susţinut şi ai ajuns primar general pe spinarea Bunicuţei. ADIO! Acum vrei votul meu pretinzând că eşti independent sub umbrela Bunicuţei şi a Bunicului Cozmîncă. Te-ai ras. Te mai votează ăl bătrân a lu' ăl bătrân, pe lumea cealaltă. Rămâi la operat traficul din Bucureşti încă trei ani.
La capitolul napolitane Naty, e mai simplu. Nu te votez că eşti prost şi n-ai cultură. Nici măcar nu ştii să furi ( http://ro.wikipedia.org/wiki/Nati_Meir ). Îl iei pe Minune să-ţi facă imn de campanie şi pe muta de Columbeanca drept purtător de cuvânt. Două cuvinte: ESTI PENIBIL!
Cum văd eu un candidat independent la Preşedinţie? În termeni simpli: notoriu, curat, onest, având interfaţă activă cu cetăţenii.

Primarii Oprescu şi Onţanu au lăsat un pod în aer

Un proiect care nu are amploarea Pasajului Basarab. Costă doar 23,79 milioane de lei (5,66 milioane de euro), cu tot cu TVA, însă finalizarea lui ar reduce semnificativ aglomeraţia din trafic în zonele de nord şi de est ale Bucureştilor. Unde mai pui că este aproape gata.

Este vorba de străpungerea Doamna Ghica - Chişinău, aşa cum îi spun specialiştii în urbanism. Pe înţelesul bucureştenilor, este vorba de o prelungire a străzii Doamna Ghica printr-o arteră cu două benzi pe sens, cu un scuar generos pe mijloc, continuată cu un pod peste calea ferată ce iese din Gara Obor, urmând să se oprească în spatele Pieţei Delfinului. De aici, se face legătura cu Şoseaua Pantelimon, pe de o parte, şi cu Bulevardul Chişinău, continuat cu Nicolae Grigorescu, pe de altă parte.

Lucrarea ar putea prelua traficul dinspre autostrada Bucureşti - Ploieşti

Finalizarea arterei ar ajuta şi la preluarea traficului de pe viitoarea autostradă Bucureşti - Ploieşti, care intră pe Şoseaua Petricani şi continuă pe Doamna Ghica. Compania portugheză Lena a început lucrările în 2007, cu mare avânt, iar până anul trecut erau gata în proporţie de 60%, după cum îşi aminteşte fostul director al Direcţiei de Infrastructură din Primăria Municipiului Bucureşti (PMB), Gheorghe Udrişte, acum director general al Metrorex.

"Drumul fusese proiectat înainte de 1989 şi finalizarea lui este necesară pentru că întregeşte inelul median al oraşului, făcând legătura între nord şi est. Când am plecat eu de acolo (de la PMB - n.red.), se construia", a declarat Udrişte pentru Gândul. El a precizat că scuarul foarte lat dintre cele două sensuri de circulaţie fusese proiectat în aşa fel încât să poată fi introdusă în viitor o linie de tramvai.

"A dispărut şi organizarea de şantier"

Acum nu mai lucrează nimeni. În partea dinspre Colentina, şoseaua este gata, trotuarul la fel, ba au fost montaţi şi stâlpii de iluminat de pe margine. Pustie, pentru că nu circulă decât maşinile celor care locuiesc în zonă, artera se opreşte brusc în locul unde ar trebui să fie podul peste calea ferată. Pod care este şi el aproape gata, din moment ce stâlpii au fost turnaţi, iar grinzile aşteaptă stivuite frumos pe margine să fie montate. Între timp, sunt năpădite de bălării, iar fierul - mistuit de rugină, dacă nu a fost deja furat.

Pe grinzi este vizibilă data la care au fost fabricate: aprilie 2008, cea mai recentă. "Din august anul trecut nu a mai lucrat nimeni aici. A dispărut şi organizarea de şantier. După ce că nu s-a terminat lucrarea, am mai rămas şi şomer, pentru că lucram ca paznic la ei", spune, aşezat în poarta casei lui de lângă rampa podului, un om între două vârste.

"Mie mi-au dărâmat WC-ul (la expropriere - n.red.) şi nici acum n-am primit toţi banii de la Primărie. Am eu bani să mă judec cu ei?", intervine un cetăţean din curtea alăturată.

Pe partea dinspre Piaţa Delfinului, şoseaua se opreşte la 200 de metri de viitorul pod, lângă o baracă în care se colectează fierul vechi adus cu căruţele sau cu spinarea de ţiganii care bântuie maidanele din zonă.

Primăria Capitalei, contrazisă de Onţanu

Primăria Capitalei încearcă să dea vina pe Primăria Sectorului 2, care nu ar fi realizat exproprierile. "Motivele care au stat la baza sistării lucrărilor la străpungerea Doamna Ghica - Chişinău au fost datorate (sic!) exproprierilor de către Primăria Sector 2 conform HCGMB nr. 9/2004 şi apariţia unor lucrări suplimentare care depăşesc valorile acceptate de legislaţia în vigoare", se arată în răspunsul primit de Gândul de la Direcţia Generală Infrastructură şi Servicii Publice din PMB, prin Biroul de presă.

Sursa: gandul.info

Sorin Oprescu: În PSD e mai rău acum decât în urmă cu zece ani

Primarul General al Capitalei, Sorin Oprescu, a afirmat din nou la emisiunea "Ora de foc" de la Realitatea Tv că nu va candida la preşedinţie, ba mai mult el s-a arătat deranjat de cei care îl hărţuiesc, referindu-se mai ales la presă. Oprescu spune că nu s-ar întoarce în PSD, pentru că "e mai rău decât acum zece ani", însă refuză să spună dacă ar prelua funcţia de preşedinte al partidului dacă Geoană ajunge la Cotroceni.

Oprescu nu ştie dacă s-ar mai întoarce în PSD, însă ştie sigur că PSD s-a schimbat în rău din punctul de vedere al relaţiilor umane. "E mai rău decât acum zece ani de zile, în sensul că acum zece ani era mai multă onestitate unul faţă de altul. E o atmosferă ciudată. Vă rog să vă amintiţi  de congresul din 2005, cu înţelegerile făcute pe holuri. După, lucrurile au căpătat alte conotaţii în sensul unor neînţelegeri, al dorinţei unora de a acapara putere. Am ajuns în sitzaţia în care numele lui Oprescu nici nu se ia în discuţie, dar mi-ar fi plăcut o discuţie. Mulţi cred că a face politică înseamnă să stai pe telefon şi să fii aranjeur, să aranjezi lucrurile cum ai vrea tu sau un grup. Eu nu am făcut niciodată parte din aşa ceva", a explicat  Sorin Oprescu.   

Dacă ar fi să se înscrie într-un partid, Primarul General al Bucureştiului nu s-ar îndrepta către niciunul: "Nu m-aş înscrie într-un partid. Dacă aş fi fost mai tânăr, poate m-aş fi gândit să construiesc ceva. Rămân un om de stânga", a comentat Oprescu care a refuzat să spună dacă ar prelua funcţia de preşedinte al PSD în cazul în care Mircea Geoană ar deveni preşedinte.

Sursa: realitatea.net

Oprescule, dă-ne banii înapoi!

Jurnaliştii de la Libertatea au intrat în posesia unor documente care dovedesc că Primăria Capitalei - mai exact Administraţia Străzilor, în fruntea căreia se află Alina Roman (foto mic), febleţea blondă a edilului-medic, Sorin Oprescu - a băgat adânc mâna în buzunarul şoferilor bucureşteni. Fără nici o acoperire legală, primăria “rupe”, după bunul plac, bilete pentru parcare.

Când, în toamna anului trecut, din fotoliul de primar general în care abia se instalase, Oprescu a tunat şi a fulgerat ca 11 parcaje din centrul Bucureştiului să fie luate din ograda firmei Dalli, toată lumea s-a bucurat, crezând că l-a apucat pe Dumnezeu de picior. În culmea fericirii, şoferii şi-au zis atunci că noul primar se gândeşte că viaţa e scumpă şi, de aceea, îi lasă să parcheze gratis.

Curtea de Conturi a intrat pe firul afacerii

Şi nu oriunde, ci chiar în inima oraşului, unul sufocat de aglomeraţie, de ale cărui destine se preocupă. Totul a fost însă doar o iluzie, pentru că în locul tăbliţelor firmei Dalli au răsărit, ca din senin, altele, dar inscripţionate cu însemnele Primăriei Capitalei, respectiv ale Administraţiei Străzilor. Fără să piardă vremea, mai-marii oraşului s-au gândit că e momentul să se apuce de făcut bani.

Alina Roman, director la Administraţia Străzilor, blonda care i s-a cam lipit de suflet medicului-primar, a postat în fiecare parcare oameni echipaţi în costume nou-croite, “înarmaţi” cu pixuri şi chitanţiere, care îi taxează pe şoferi în numele unui departament special creat pentru această “misiune”.

Dalli a făcut plângere la Consiliul General. Comisia Juridică a Consiliului a ajuns la concluzia că taxele pentru fiecare oră de parcare au fost încasate ilegal de Administraţia Străzilor, deoarece aceasta nu are voie, conform legii, să câştige bani din parcări. Până când Curtea de Conturi, care a intrat pe firul afacerii, îşi va spune ultimul cuvânt, şoferii nu pot decât să strige către fereastra primarului general: “Oprescule, dă-ne banii înapoi!”.

Bani pentru prietenii edilului-şef

Pentru fiecare oră de parcare, şoferii scot acum din buzunar 1,5 lei, adică exact atât cât plăteau şi când parcajele erau ale firmei Dalli. În trecut, 55,5 la sută din această taxă intra în vistieria Primăriei Capitalei, fără ca aceasta să facă vreo investiţie.

Acum, însă, din sumele încasate de noul departament din cadrul Administraţiei Străzilor, cea mai mare parte este consumată tot de acest serviciu, dar pentru cheltuieli proprii (salarii pentru 300 de persoane, uniforme pentru angajaţi, tipărire de tichete, indicatoare şi marcaje rutiere).

Ca o coincidenţă, soţia lui Viorel Lungu, şeful acestui departament, este medic la Spitalul Universitar, condus ani buni de actualul primar, iar tatăl lui Lungu este un apropiat al lui Sorin Oprescu.

Sursa: libertatea.ro